Tosaint Ricketts e absolvent de facultate, are o diplomă în managementul de business şi afimă că nu va dezamăgi la TimişoaraCu un prenume care aduce aminte de sprinterii jamaicani şi cu un nume pe care îl ştie toată Timişoara după ce i-a marcat trei goluri în dubla europeană cu finlandezii de la Mypa, Tosaint Ricketts e gata să "rupă norii" la Poli. Şi după ce a debutat cu o "dublă", ne-a explicat cum e fotbalul în Canada, ce ştie despre România şi de ce trebuie să-i dea de băut lui Taborda.
Când te-ai apucat de fotbal şi cum de ai ajuns să joci în Finlanda?
Am început să joc fotbal destul de târziu, pe la 14 ani, în Canada. La scurt timp, am fost convocat la naţionala de juniori, lucrurile s-au întâmplat foarte rapid la începutul carierei mele. Educaţia e foarte importantă la mine în familie, am obţinut o bursă la University of Green Bay, Wisconsin, în S.U.A., unde am jucat timp de patru ani. Am jucat pentru naţională la Cupa Mondială Under 20 şi în calificările pentru jocurile olimpice Under 23. Apoi, am fost văzut de un impresar care mi-a căutat cluburi la care să joc şi astfel am ajuns în Finlanda.
Ce facultate ai absolvit?
Managementul afacerilor. După ce termin de jucat fotbal, vreau să mă ocup de afacerile familiei mele, avem două restaurante şi trei magazine. Şi sper că Poli a făcut o afacere bună cu mine, eu aşa zic (n.r. râde).
La ce nivel e fotbalul în Canada?
E în creştere, an de an devine tot mai bun şi mai popular, iar numărul echipelor este în creştere.
La echipa naţională ai fost vreodată convocat?
Nu m-au mai sunat de aproximativ un an. Sunt în perioada de trecere de la tineret la echipa mare. Am o singură convocare la un meci al primei reprezentative, dar nu am jucat atunci, am fost doar rezervă.
Ce ştiai despre România înainte să vii aici?
Nu ştiam mai nimic, ştiam doar de Poli, pentru că am jucat împotriva lor. Când eram în Canada, nu ştiam nimic despre fotbalul românesc, iar despre ţară ştiam foarte puţine lucruri. Am câţiva prieteni români, cu care am fost coleg la liceu. Am luat legătura cu ei după ce am fost aproape de a semna cu Poli, mi-au spus că oraşul e frumos şi că oamenii din Timişoara iubesc fotbalul.
Ce post îţi convine cel mai mult să joci?
Îmi place să joc atacant. Uneori, am jucat şi extremă dreaptă, dacă va fi nevoie, voi juca şi acolo, dar cel mai bine mă simt ca atacant.
Cum ţi se pare Poli în comparaţie cu celelalte echipe la care ai jucat?
E un nivel diferit, simt că aici pot să mă dezvolt ca fotbalist şi să joc mai bine. A fost bine şi în Finlanda, însă după doi ani acolo am încetat să mai cresc în valoare. Aici pot creşte, e o atmosferă foarte prielnică.
Unde visezi să ajungi în viitor?
Îmi place liga spaniolă. Barcelona este echipa mea preferată.
Ai vreun model de jucător?
Îmi plac atacanţii rapizi, care se mişcă mult pe teren. De exemplu, Theo Walcott.
Care sunt cei mai buni prieteni ai tăi de la Poli?
Sunt prieten bun cu Rafael şi Helder. Eu vorbesc puţină spaniolă şi portugheză.
Câte limbi cunoşti?
În afară de engleză, pot să vorbesc finlandeză, spaniolă şi portugheză. Destul de bine încât să port o conversaţie.
Mai sunt la modă glumele despre golurile pe care le-ai înscris pentru MyPa la Timişoara?
Nu prea, s-au cam învechit. La început, Taborda îmi tot spunea: "Ricky, trebuie să îmi dai de băut". E un bun mod de a mă acomoda cu echipa.
Cât de multe ştii despre Liga I şi şansele de a lua titlul?
Suntem la cinci puncte de lider şi cred că avem o şansă importantă de a câştiga primul titlu din istoria clubului. Ştiu că suporterii sunt foarte fanatici la Poli, merită să lupţi pentru ei
Managementul afacerilor. După ce termin de jucat fotbal, vreau să mă ocup de afacerile familiei mele, avem două restaurante şi trei magazine. Şi sper că Poli a făcut o afacere bună cu mine, eu aşa zic (n.r. râde).
La ce nivel e fotbalul în Canada?
E în creştere, an de an devine tot mai bun şi mai popular, iar numărul echipelor este în creştere.
La echipa naţională ai fost vreodată convocat?
Nu m-au mai sunat de aproximativ un an. Sunt în perioada de trecere de la tineret la echipa mare. Am o singură convocare la un meci al primei reprezentative, dar nu am jucat atunci, am fost doar rezervă.
Ce ştiai despre România înainte să vii aici?
Nu ştiam mai nimic, ştiam doar de Poli, pentru că am jucat împotriva lor. Când eram în Canada, nu ştiam nimic despre fotbalul românesc, iar despre ţară ştiam foarte puţine lucruri. Am câţiva prieteni români, cu care am fost coleg la liceu. Am luat legătura cu ei după ce am fost aproape de a semna cu Poli, mi-au spus că oraşul e frumos şi că oamenii din Timişoara iubesc fotbalul.
Ce post îţi convine cel mai mult să joci?
Îmi place să joc atacant. Uneori, am jucat şi extremă dreaptă, dacă va fi nevoie, voi juca şi acolo, dar cel mai bine mă simt ca atacant.
Cum ţi se pare Poli în comparaţie cu celelalte echipe la care ai jucat?
E un nivel diferit, simt că aici pot să mă dezvolt ca fotbalist şi să joc mai bine. A fost bine şi în Finlanda, însă după doi ani acolo am încetat să mai cresc în valoare. Aici pot creşte, e o atmosferă foarte prielnică.
Unde visezi să ajungi în viitor?
Îmi place liga spaniolă. Barcelona este echipa mea preferată.
Ai vreun model de jucător?
Îmi plac atacanţii rapizi, care se mişcă mult pe teren. De exemplu, Theo Walcott.
Care sunt cei mai buni prieteni ai tăi de la Poli?
Sunt prieten bun cu Rafael şi Helder. Eu vorbesc puţină spaniolă şi portugheză.
Câte limbi cunoşti?
În afară de engleză, pot să vorbesc finlandeză, spaniolă şi portugheză. Destul de bine încât să port o conversaţie.
Mai sunt la modă glumele despre golurile pe care le-ai înscris pentru MyPa la Timişoara?
Nu prea, s-au cam învechit. La început, Taborda îmi tot spunea: "Ricky, trebuie să îmi dai de băut". E un bun mod de a mă acomoda cu echipa.
Cât de multe ştii despre Liga I şi şansele de a lua titlul?
Suntem la cinci puncte de lider şi cred că avem o şansă importantă de a câştiga primul titlu din istoria clubului. Ştiu că suporterii sunt foarte fanatici la Poli, merită să lupţi pentru ei
Bucharest
Postări
